Amândoi și colegii săi au publicat un articol recent în numărul din martie a Psihologiei comportamentelor dependente. Acesta examinează de ce oamenii văd pornografia și ce ar putea cauza vizionarea problematică a pornografiei pe internet (uneori denumită utilizare problematică a pornografiei sau dependență de pornografie).
Cum a fost realizat studiul
Trei probe au fost prelevate din Ungaria de anchetatori.
Proba 1: 772; 51% din eșantion sunt femei; vârsta medie este de 23 de ani (interval 18-54); 51% sunt singuri, 47% au o relatie si 2% sunt casatoriti; 80% heterosexuali, 17% bisexuali și 2% gay/asexuați; porno folosit săptămânal
Eșantionul 2: 792, 6% femei, vârsta medie 40 ani (19-76), 20% singur, 35% într-o relație (44% căsătorit); 88% heterosexuali, 18% bisexuali și 2% gay/asexuați; Porno de 2-3 ori pe săptămână.
Proba 3: 1.082 – 50% femeie; medie 24 de ani (18-64); 40% singur; 54% într-o relație (5% căsătoriți); 82%, 15% heterosexuali, 2% homosexuali sau asexuați; utilizarea săptămânală a porno.
Aceste măsuri au inclus o nouă scară, Scala de motivații pentru utilizarea pornografiei sau (PUMS), care constă din opt factori (exemplele sunt între paranteze).
Evitarea plictiselii (de exemplu, „Mă uit la porno pentru a trece timpul când mă plictisesc”.
Suprimare emoțională sau distragere a atenției („Mă uit la porno pentru a-mi suprima proasta dispoziție”).
Fantezie („Mă uit la porno pentru a fi parte din lucruri pe care nu le pot experimenta în viața reală”).
„Nu mă simt mulțumit sexual. Mă uit la porno pentru că este plictisitor”.
Autoexplorare („Mă uit la porno pentru a-mi înțelege mai bine dorințele sexuale”).
Plăcerea sexuală („Mă uit la porno pentru a face masturbarea mai plăcută”).
Reducerea stresului („Mă uit la porno pentru a reduce stresul.
Pentru a evalua consumul problematic de pornografie, a fost creată o a doua scală numită Scala de consum de pornografie problematică. Acesta a inclus șase factori:
Conflict („Vizionarea pornografiei m-a împiedicat să-mi scot cel mai bun eu în evidență”).
„Vizionarea porno-ului m-a ajutat să scap de emoțiile mele negative.”
Recădere („Când jurământul meu a fost să nu mă mai uit la porno pentru o anumită perioadă de timp, a fost doar pentru o perioadă scurtă”).
Salience („Întotdeauna am planificat când mă uit la porno”).
Toleranţă
Retragere („Eram agitat când nu puteam viziona filme porno”).
La pachet
Mai jos sunt constatările referitoare la motivațiile pornografice, frecvența de vizionare a pornografiei, utilizarea problematică a pornografiei, diferențele de gen și alte aspecte.
Motivații
Trei dintre principalele motive pentru vizionarea pornografiei sunt plăcerea sexuală, curiozitatea sexuală și fantezia.
Frecvența vizionării pornografiei
Frecvența vizionărilor porno a avut o corelație moderată cu plăcerea sexuală, în timp ce a avut o legătură slabă cu evitarea plictiselii sau reducerea stresului. Frecvența vizionării pornografiei nu a fost asociată cu curiozitatea sexuală, fantezia, distracția emoțională, suprimarea sau suprimarea, autoexplorarea și lipsa plăcerii sexuale.
Utilizarea problematică a pornografiei
Vizionarea problematică a pornografiei a fost slab asociată cu plăcerea sexuală, fantezia, evitarea plictiselii și distracția sau suprimarea emoțională. Cu toate acestea, reducerea stresului a avut o asociere moderată. Vizionarea problematică a porno nu a fost asociată cu curiozitatea sexuală, autoexplorarea sau lipsa acestora.
Bărbați împotriva femeilor
Bărbații au obținut scoruri mai mari decât femeile la utilizarea porno pentru plăcerea sexuală și suprimarea emoțională, reducerea sau suprimarea stresului, evitarea plictiselii și fantezie, precum și lipsa satisfacției sexuale. În curiozitatea sexuală și motivele de autoexplorare, nu au existat diferențe de gen.
Rezumat
Rezumat: Primele trei motivații pentru porno sunt plăcerea sexuală (45%), curiozitatea (12%) și fantezia (10%).
Mai important, în comparație cu alte motive, distragerea/suprimarea emoțională și în special reducerea stresului au avut cea mai puternică asociere cu utilizarea problematică a pornografiei. De ce? De ce?
Acest lucru are sens într-un fel, deoarece vizionarea pornografiei poate părea a fi mai eficientă și mai rapidă decât metodele tradiționale de gestionare a stresului. Dar vizionarea pornografiei poate fi inadecvată și excesivă, ceea ce poate duce la stres și conflicte în relații.
Reducerea stresului nu este un scop în sine. Porno problematic nu este posibil fără distrageri emoționale sau motive de suprimare. Oamenii care folosesc pornografia pentru a scăpa de stres, pentru a evita sentimentele negative, pentru a-și uita problemele și pentru a scăpa din lumea reală au mai multe șanse să o folosească.
Aceasta înseamnă că dependența de pornografie nu se poate dezvolta numai la cei cu anumite trăsături de personalitate (de exemplu, impulsive, compulsive), ci poate apărea și la indivizii care se simt în prezent copleșiți și incapabili să-și gestioneze sau să-și controleze emoțiile.
Intervențiile psihologice care sunt concepute pentru a ajuta acești oameni să facă față mai bine (de exemplu, folosind tehnici de relaxare sau strategii de rezolvare a problemelor), ar putea preveni comportamentele problematice de vizionare porno.
Sunt necesare cercetări viitoare pentru a studia stabilitatea motivațiilor de vizionare a pornografiei (sau a dependenței de porno) și pentru a explora motivele consumului de porno în rândul oamenilor din alte culturi sau țări.